marți, 23 februarie 2010

Ce-am mai facut saptamana asta...

Saptamana trecuta, intr-una din seri, stateam noi linistiti acasa, cand Iuliei ii vine chef sa se urce cu picioarele pe masa de la calculator. Mircea statea in recamier intins si privea la TV. Eu ii explicam Iuliei ca poate sa cada de acolo si incercam sa o dau jos. Ea, nici una nici doua, sare de acolo, in picioare pe burta lui Mircea. Apoi s-a dus sa se joace cu niste jucarii ca si cand nu s-ar fi intamplat nimic. Mircea aproape ca lesinase de durere. I-a trebuit mult timp pana sa-si revina. Cand a reusit sa se miste un pic, a ciupit-o de fund. S-a pus Iulia pe chirait, a fost certata foarte tare... Am culcat-o plangand (adica ea plangea, nu eu). Bine ca nu a patit Mircea ceva... Iulia a ramas cu o vanataie pe fund.

Sambata a fost o vreme foarte frumoasa. Noi am fost la unchiul Bebe sa ii ducem sania, ca s-a terminat iarna, vine primavara deja. Cand intram in curte, toata curtea era inca plina de zapada, nu se topise. Mircea a inceput sa dea zapada la o parte de prin curte cu o lopata, Iulia bineinteles ca vroia si ea. Asa ca m-am dus la masina si am luat o lopatica de a ei de acolo. A fost foarte fericita, sapa pe unde ii pica mana. S-a urcat pe un munte de zapada, s-a zbenguit un pic acolo, apoi cand sa coboare s-a pus pe burta. S-a udat toata si s-a namolit... Am schimbat-o, s-a mai jucat un pic, a trecut apoi sa se dea cu bicicleta si iar a cazut. De data asta nu am mai avut haine de schimb. Cand am luat-o acasa era fleasca si rupta de oboseala.
Seara am dus-o la mamaie si a dormit acolo. Noi am fost intr-o alta discoteca. Insa a fost exagerat de mult fum, nu am rezistat prea mult.

Parca au mai fost cateva chestii pe care as fi vrut sa pe scriu, dar le-am uitat...

Revin, pentru ca mi-am mai amintit o intamplare de saptamana trecuta:
Intr-o dimineata la ora 5 jumate (cand toti dormeam) a inceput sa planga spunand ca crea sa manance si ea putina branzica. A ramas in minte cu ideea ca nu are voie sa manance iaurt si branza de cand cu dermatita aceea de la lapte, si cine stie ce a visat, saracuta. Si a continuat sa planga pana i-am spus ca ii dau sa pape putina branza. I-am strigat lui Mircea sa aduca putina branza (eu ma gandeam la Almete) si vine cu un triunghi de branza totpita pe care o desface cu greu, cu ochii carpiti de somn. Iulia cand vede branza topita se pune iar pe plansa ca nu vrea de-asta. Ii sugerez lui Mircea sa aduca Almete, vine cu o cutie si cu o lingurita, ii da Iuliei un pic, ea mananca multumita branza si se culca la loc ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. :o)

luni, 15 februarie 2010

Ce tanara ma simt...

Sambata am dus-o pe Iulia la mama mea si am lasat-o acolo peste noapte. Noi am fost seara la discoteca. Am fost la o discoteca cu muzica din anii 80. Si toata lumea de-acolo era cam de varsta noastra. Poate ca de-asta ne-am si simtit asa bine. Am dansat pana aproape de plecare. I-am si spus lui Mircea in timp ce dansam: "Ce tanara ma simt..." Dupa doua minute imi raspunde si el: "Sa stii ca ai dreptate".
Am vazut acolo foarte multe fete de varsta apropiata cu a noastra venite neinsotite, adica veneau cate 2~3 fete impreuna, fara sa aiba vreun insotitor. Mi-a parut rau de ele, insa unele aratau atat de rau, saracele... Am vazut si fete venite acolo "la servici", fete care, vorba lui Mircea, "nici nu se nascusera pe vremea cand muzica asta facea furori in discoteci".
Noi insa ne-am distrat foarte bine, am ras foarte mult. Chiar imi pare rau ca nu am avut un aparat foto la noi.
Am plecat de-acolo la 2 jumate noaptea. Si profitand de faptul ca Iulia nu era acasa, am dormit pana la 10 dimineata... aaahhh, ce bine a fost...
Dupa ce ne-am dezmeticit noi dimineata, am sunat la mama sa vedem ce face Iulia si sa ii spunem ca venim sa o luam. Insa mama mi-a zis ca nu mi-o da, ca deja au stabilit programul pentru ziua respectiva, ca o sa manance la ea si o sa doarma de pranz la ea.
Dupa aflarea acestei vesti, stateam amandoi pe canapea si ne uitam unul la altul intrebandu-ne ce sa facem. Nu eram obisnuiti sa stam fara Iulia si practic nu aveam incarcare. Mircea a hotarat apoi ca nu e cazul sa mai gatesc, ca ma scoate la o pizza.
La restaurantul unde am mancat pizza aveau baloane umflate cu heliu. Am luat si noi unul pentru Iulia. Dupa-amiaza la 6 am fost sa o luam acasa. Dormise 3 ore la pranz, lucru neobisnuit pentru ea. A fost tare incantata de balon. Cand am plecat cu ea, i-am legat balonul de mana sa nu il scape pe-afara ca ramanea fara el. Si tocmai bine, ca atunci cand a bagat-o Mircea in masina, nu stiu cum i s-a desfacut funda de la balon si a zburat balonul. A fost o drama... A plans cu niste lacrimi maaaari... Am fugit repede la restaurant sa mai cerem un balon. Domnul de acolo a fost atat de dragut, incat i-a dat doua baloane. Insa Iulia a ramas de atunci maraita si asa a tinut-o toata seara. Cand am dus-o la nani, legasera baloanele de un batz, pusese batzul pe jos si baloanele stateau in sus frumoase. Cand ne treziram de dimineata, baloanele "dormeau" pe covor. Nu stiu de ce nu mai "zburau". Mi s-au parut si un picut mai mici decat le lasasem aseara.

Dupa ce veni bona, eu ma pregeateam sa plec la servici. Iulia ii cere bonei sa ii deseneze o inima ca sa o decupeze cu foarfeca. Desena tanti o inima pe o hartie rosie, apoi Iulia veni cu ea la mine. Incepu sa decupeze si imi spune:
"Mami, decupez o inima ca sa ti-o dau tie"
Eu: "Pai de ce, mami?"
Iulia: "Findca te iubesc"
Eu: "Iulia, asta este cea mai frumoasa declaratie de dragoste pe care mi-a facut-o cineva vreodata"
Iulia, foarte atenta in continuare la foarfeca cu care decupa: "Serios?"

miercuri, 10 februarie 2010

De la Iulia...

Asta vara, Iulia era in parculet cu bona si se juca cu Anastasia. Insa Anastasia nu vroia sa o asculte pe bona ei si facea prostiutze. Atunci, bona Anastasiei incepe sa ii spuna ca daca mai continua asa, o sa plece de la ea si o sa se duca la Iulia sa fie bona, iar tanti Reli va veni bona la Anastasia. Iulia asculta si ea uimita si la un moment dat izbucneste in ras: "Ha, ha, ce gluma buna!"

Iulia si bona, ieri:
Bona: ... asa ca mami, ca mami e tanara.
Iulia: Dar mie imi place de mami si vreau sa ramana asa.
Bona: Cum asa, Iulia?
Iulia: Tanara.

Iulia aseara avea o punga de pufuleti in mana si manca. La un moment dat, probabil ca se saturase, si incepe sa se prosteasca: Statea cu pufuletele in gura, tragea aer, apoi il scotea si sufla aerul.
Mircea: Ce faci, Iulia?
Iulia: Fumez.
Mircea: Pe cine ai vazut tu sa fumeze?
Iulia: Pe tine.
(Mircea s-a lasat de fumat de vreo 4 ani, doar mai pufaia foarte rar cate o tigara pana acum un an)

De dimineata, eu si Iulia faceam un joc din cartea de activitati. La un moment dat, Iulia trebuia sa il scrie pe P.
Iulia: Aaaa, floare la ureche.

In seara asta, inainte de culcare, Iulia era pe oala si imi spune ca vrea sa vorbeasca cu Winnie (adica eu sa il tin pe Winnie si sa ma prefac ca eu sunt Winnie si sa vorbesc cu Iulia).
Eu: Dar vreau sa vorbesc eu cu tine.
Iulia: Pai vorbesc cu Winnie... cu tine. Facem un compromis de trei prieteni.
Pe mine ma distreaza chestia cu "compromisul" si ma duc in sufragerie sa ii povestesc si lui Mircea. Iulia aude tot... si cand ma intorc in camera imi spune:
"Vezi ca ai inteles acum? Ai inceput sa cresti."

luni, 1 februarie 2010

Prima excursie la Straja a Iuliei

Am plecat miercuri dimineata la 7. Iulia a fost tare nerabdatoare sa plece, foarte cuminte pe drum.
Ajunsi acolo, am plecat sa mancam si Iulia a inceput deja sa planga: "Vreau acasa la mine la Craiovaaaa!" Asa a tinut-o doua zile.
A treia zi nu a mai plans deloc, chiar i-a placut foarte mult. Si in a 3-a zi, cand eram la masa de pranz, a plans un baietel de pe-acolo care era cam de-o seama cu ea.
Si i-am zis Iuliei:
"Uite, mami, ti-a luat locul. Pana acum plangeai tu, daca astazi nu mai plangi, plange baietelul in locul tau."
S-a uitat nedumerita la baietel... Dupa cateva minute baietelul a iesit de acolo si Iulia se tot uita in jur:
"Unde l-a pus?"
Eu: "Ce sa puna, mami?"
Iulia: "Locul meu."

In prima zi am pus-o pe schiuri. Nu avea nici un sens sa ii explicam ceva ca este prea mica. Asa ca doar o sprijineam sa nu cada si in rest sa se dea ea cum vrea.
A doua zi a cerut sanie. Am fost si am inchiriat o sanie rosie si am urcat-o pe ea. De atunci n-a mai vrut schiuri. I-a placut mai mult pe sanie... Normal, ca doar pe sanie statea in fund, nu se dadea jos de pe ea nici macar la urcare. Mircea o urca pe un deal, apoi o lasa acolo sa-si faca vant, timp in care el fugea jos sa o prinda. O data nu a mai reusit sa o prinda si a cazut Iulia intr-o groapa la un metru jumate in jos. A cazut cu capul in zapada si s-a pus pe plans, nu i-a placut deloc...
De la Iulia au invatat si alti copii sa se dea pe sanie.
Noi am schiat cu randul, adica Mircea a schiat cand dormeam noi la pranz, iar eu am schiat doar a doua zi pana la pranz, timp in care Mircea alerga pe langa sania Iuliei.
In a treia zi am trezit-o pe Iulia cu desenele animate de la televizor. Acasa cand facem asta, Iulia se da repede jos din patul din dormitor si vine fuga in sufragerie la televizor. Aici cand a auzit muzica de la desene, a sarit repede din pat, s-a uitat la mine si imi spune: "Sa mergem... Micile Genii..." si se duce sa se dea repede jos din pat. La care eu: "Iulia, unde te duci, mami?"
Ea se opreste si se uita in jur, apoi realizeaza ca nu este acasa si incepe sa rada: "Eu vroiam sa ies pe usa afara".
Sa nu mai spuneti ca mananca mult copiii cand sunt la munte. Pai Iulia dupa toata alergatura pe care o tragea prin zapada, nu manca mare lucru, adica a mancat mai putin decat acasa. Probabil ca daca ar fi fost masa in conditiile de acasa (mancarea pe care o agreeaza ea, pusa in scaunul ei de masa, cu desenele preferate...), ar fi mancat mai bine.
In fine, pana la urma a fost bine si intentionam sa mai facem chestii de-astea. Ea spune ca i-a placut si ca mai vrea.