Ei, da, de-aia am lipsit de pe blog, pentru ca am fost plecata.
Din pacate am uitat aparatul foto acasa si abia in ultima zi in care am stat la Köln am luat un aparat foto de imprumut.
A fost prima data cand am zburat cu avionul. Si ca sa fie treaba treaba, am fost singura singurica pe drum pana la Köln, unde mi-am dat intalnire cu Mircea. Avusese Mircea grija sa ma instruiasca in legatura cu drumul, ce trebuie sa fac, ce autobuze si trenuri sa iau… Asa ca nu am avut probleme pe drum, totul a fost exact asa cum planificasem.
Vremea nu a fost chiar prietena mea, a plouat destul de mult, a fost innorat.
Insa Köln-ul chiar mi-a placut. Este un oras care mai pastra portile vechii cetati care fusese odata:
 |
| From 2010_09 Koln |
Fiind un oras care aproape a fost distrus in urma bombardamentelor din cel de-al 2-lea razboi mondial, mai pastra doar pe alocuri acea arhitectura tipic germana, acele case micute, frumoase:
 |
| From 2010_09 Koln |
 |
| From 2010_09 Koln |
Pe stradutele mai inguste chiar am gasit cateva statuette dragute:
 |
| From 2010_09 Koln |
Am gasit chiar si o mica orchestra pe un “vaporas”.. iar muzicantii aveau mainile si picioarele articulate:
 |
| From 2010_09 Koln |
 |
| From 2010_09 Koln |
 |
| From 2010_09 Koln |
Eu am apucat sa vizitez doar o mica parte din Köln. Mi-a placut ca in loc de caini maidanezi cum eram eu obisnuita sa vad, in spatiile verzi am gasit aici iepurasi. Mircea imi spunea mereu: “Vezi sa nu te muste iepurasul” :o). In gradina botanica a orasului am vazut papagali zburand liberi prin copaci si facand o galagie de nedescris. Am mai avut placuta surpriza sa gasesc ratze pe un lac chiar intr-o zona cu cladiri moderne din centrul orasului:
 |
| From 2010_09 Koln |
 |
| From 2010_09 Koln |
Bineinteles ca cel mai impunator era Domul din Köln.
 |
| From 2010_09 Koln |
 |
| From 2010_09 Koln |
Am urcat si cele 533 de trepte pana in varful lui. Am facut o febra musculara de la asta…
De shopping-ul facut la Köln nu mai vorbesc… Iar Iuliei am apucat sa ii luam tot ceea ce a spus ca vrea sa-i aducem de-acolo.
Acum iar suntem singure acasa, Mircea a plecat din nou la Köln… :o(
E un oraş fermecător, am trecut de mai multe ori, deşi n-am rămas niciodată mai mult de o zi, două.
RăspundețiȘtergereOoofff, mie nu mi-au ajuns nici macar cele 3 zile petrecute acolo.
RăspundețiȘtergereFrumos! Daca erai mai in sud, te invitam pe la mine, la o cafeluta si o sueta :)
RăspundețiȘtergereMultumesc de invitatie, Carmen. Am auzit ca mai in sud sunt locuri foarte frumoase. Imi doresc sa ajung si pe-acolo. Insa nu stiu cat de posibil e. Te pup.
RăspundețiȘtergerefrumoase locurile vazute de tine.
RăspundețiȘtergere