De la Iulia...

Intr-o dimineata am trezit-o pe Iulia sa mearga la gradinita. Iulia s-a ridicat intr-un cot si imi spune suparata:

- Dar doar ce am adormit.

Era inainte de 1 martie. Am dus-o pe Iulia la mama sa doarma acolo. Nea Marin avea doua martisoare, unul pentru mama si unul pentru Iulia. Mama a decis sa o lase pe Iulia sa spuna pe care il vrea. Iulia, vazand cele doua martisoare, se gandeste apoi spune:

- Pentru ca nu ma pot hotari pe care sa-l aleg, le voi lua pe amandoua. :o)

Si acum din ciclul "Patimile Iuliei":

Acum vreo cateva zile, trebuia sa ii pun Iuliei picaturi in nas (ii curgea nasul). Dimineata, cand ma grabeam sa ajung la servici, ii spun Iuliei sa ia o gura de miere sa pot sa-i pun picaturile (daca ia o gura de miere nu mai simte gustul amar al picaturilor), la care Iulia: "Nu vreau". Chiar daca pe ea nu o doare nimic, nu simte nici un discomfort, a ramas la acelasi "nu vreau".

Ma mai rog de ea vreo cateva minute, dupa care ii explic ca este vorba de un medicament si nu este pe vrute sau nevrute. Ea o tinea pe a ei.

Eu: Daca nu iei miere incep sa te numar.

Iulia: Nu vreau.

Eu: 1... 2... 3

La "3" am ciupit-o de fundulet. Bineinteles ca a inceput sa urle, etc. Apoi imi spune ca va lua picaturile de nas dupa ce se linisteste.

O iau in brate, o mangai, se linisteste, apoi ia picaturile fara comentarii.

De atunci nu am mai avut vreo problema in a-i pune picaturile de nas.

Acum doua zile, Iulia se juca cu o sfarleaza si o tot troncanea de podea, facand zgomot. Timp de cateva minute ii spuneam si eu si Mircea sa nu mai dea cu sfarleaza de pamant ca face zgomot si o deranjeaza pe vecina. Ea a continuat sa troncane. Dupa 5 minute de rugaminti, o iau frumusel in brate, o duc in dormitor si o asez in pat.

Iulia: Unde ma duci.

Eu: Uite aici in pat. Te joci cu sfarleaza in pat si cand crezi ca ai terminat te intorci la noi in sufragerie.

Iulia: Dar stai si tu cu mine, da?

Eu: Nu, ca eu am putina treaba.

Se pune atunci pe plans, un plans de-ala din gat (care stie ea ca nu ne place noua sa-l auzim). Eu si Mircea stateam in sufragerie si ascultam cum plange.

Dupa vreo 3 minute de plans incepe: "Nu ma mai iubeste nimeeeeeni. Pe mine nimeeeni nu ma iubesteeee"... si tot asa a tinut-o.

Dupa nu stiu cate minute, s-a dus Mircea la ea si s-a linistit. A adus-o in sufragerie, am schimbat-o ca transpirase, am uscat-o cu feonul, am suflat toti mucii, i-am dat o lingurita de Plantusin si apoi, in seara aceea a fost cel mai cuminte copil.